"hm...demult nu am mai scris si nu stiu cu ce sa incep
ma tot bate gandul sa filosofez despre minunatul concept numit 'casnicie'. pana unde mergi sa-ti salvezi casnicia si unde trebuie sa te opresti. chiar trebuie sa tii si cu dintii de ceva care pr si simplu nu mai merge?
daca l-ai prins ca te-a inselat ce faci? continui doar pentru ca ai un copil? o suni pe respectiva sa-i ceri socoteala? divortezi?
nu stiu ce as face eu intr-o situatie de genul...oricum, nu as suna-o pe respectiva..."
Acum mult timp cand am inceput sa scriu aceasta postare, cred ca mi se intamplase ceva ce m-a determinat sa scriu aceste randuri....
Doar ca a trecut mult timp de atunci si mi s-au intamplat si mai multe lucruri care m-au facut sa-mi schimb modul de a gandi.
Nu! Tot nu as suna-o sa o rog sa-mi lase barbatul in pace. Mi se pare cea mai mare umilinta la care te poti supune ca femeie (sau una dintre cele mai mari...). Mi se pare ca in momentul in care ai facut asta esti carpa ei de sters pe jos. Iar daca respectiva este o scorpie, o sa-ti faca si mai amare zilele.
Dar totusi ce faci cand simti ca sufletul iti este sfasiat de durere, cand vrei sa plangi, dar durere este atat de mare incat si lacrimilor le este teama sa curga pe obraji... Cand inima iti bate atat de tare incat simti ca iti sparge pieptul.
Doar ca de data asta nu bate din cauza fluturasilor din stomac pe care te-a facut candva sa-i simti. De data asta bate cu putere sa-ti spuna : "Trezeste-te naivo! Nu totul este asa roz cum crezi tu! Un barbat si o femeie nu-si beau in fiecare dimineata ca doi amici, pur si simplu!!"
Si incep tot mai mult sa cred ca are dreptate.
Eu tot timpul am zis ca atata timp cat o femeie nu simte ca este inselata de catre partenerul ei, poate sa o faca linistit. Dar sa nu ma sune prietenele sa-mi spuna: "L-am vazut cu alta in bar/pe strada/ iesind dintr-un hotel".
Pana acum toate bune, nu m-a sunat nimeni sa-mi spuna nimic.
Doar ca sufletul imi spune tot mai mult ca ea nu este doar o fosta colega de serviciu cu care isi bea in fiecare dimineata cafeaua. "Doar pentru ca, casa lui este in drum spre serviciul ei (noul ei serviciu), nimic mai mult".
Sa fim seriosi baby, stii ca ma duce capul si pot sa gandesc mult mai mult de atat.
Iar prin faptul ca tu imi spui ca ati iesit la cafea cu o foarte mare nonsalanta, de parca nu s-ar fi intamplat nimic, nu ma face decat sa cred ca si pe tine te duce capul si stii foarte bine, ca daca le faci asa "pe fata" o sa fie mai putin sau chiar deloc suspicios. Pe sistemul "daca aveam ceva cu ea, iti mai spuneam tie?"
DA imi spuneai!! Asta este cel mai bun alibi pe care l-ai putea avea! Crede-ma, eu stiu mai bine!...
In fine, faptul este consumat. Ma inseala... Femeile sunt rele si ambitioase. Si asta stiu la fel de bine.
Dar ce faci cand te inseala? Te desparti de el, sau treci peste?...
vineri, 30 august 2013
luni, 21 noiembrie 2011
miercuri, 26 octombrie 2011
parerea altora sau gura lumii
am in minte multe subiecte si nu stiu la care sa ma opresc. nu sunt cea mai talentata scriitoare. defapt mi-am pierdut antrenamentul...
de cand si-a inchis suflet blogul am realizat ca nu ma intereseaza ce zice lumea despre mine.
imi aduc aminte cand eram mai mica ce mai plangeam cand auzeam cate ceva (desi au fost foarte rare ocaziile). le vedeam pe fetele din liceu si nu numai cum se comportau si cum vorbeau altii despre ele si am zis ca eu nu vreau sa fiu ca ele, nu vreau sa fiu catalogata drept o curva... o fata fara minte.
si mult timp am facut tot posibilul sa evit. mult timp inseamnand mai mult de 5 ani. acum regret... l-am pierdut pe omul pe care l-am iubit din tot sufletul, am ratat multe ocazii de a fi fericita. acum stau si ma intreb daca a meritat. toate fetele care erau catalogate drep curve au o viata buna acum, au langa ele un barbat care le iubeste, super case, masini, lux...
te intreb mama a meritat? tu m-ai invatat mereu sa am grija sa nu intru in gura lumii ca nu ma mai scoate nici dracu. barbatul pe care il iubeam a plecat si nu mi exista cale de intoarcere, sansa de a face o facultate mai buna decat ISE-ul s-a dus si ea. oare fetele alea au constiinta impacata? oare au constiinta? cui ii pasa... nu vreau sa le judec. bravo lor...
oricum deviez de la subiect... de curand am observat ca ma lasa rece ce zicea lumea despre mine. nu stiu cand s-a intamplat asta, cand s-a produs transformarea asta, dar e bine. m-a amuzat teribil aseara un oarecare care m-a insultat grav, doar ca eu l-am ignorat... bineinteles ca mai mult s-a inversunat si mai cu foc mi-a urat de bine :)). in final cred ca a obosit, s-a lasat pagubas... oricum a fost amuzant cum se agita el singur pe acolo si nu-l baga nimeni in seama.
cred ca nu m-a afectat pentru ca nu ma regasesc in descrierea lor. puteti sa ziceti ce vreti.
sex faceti si voi. oral ati facut si vi s-a facut mai mult ca sigur. capra au stat si iubitele voastre, mamele voastre, matusile voastre. ce-i drept nu s-au apucat sa scrie pe blog. sau poate au facut-o si habar nu aveti :) incalcite sunt caile blogosferei. doar pentru ca nu o condamn pe cea care recunoaste ca e curva asta nu inseamna ca sunt si eu, asa ca shhh guritzaaa!!!
in fine...ca sa inchei pt ca am impresia ca o luai pe aratura si nu ma mai inteleg nici eu, rade om de om si dracu de toti. ei in mintea lor limitata se credeau mari smecheri pt ca ma injurau pe mine si eu nu ziceam nimic. oameni prosti... eu nu raman usor fara cuvinte, doar ca nu ma cabor la nivelul vostru.
dar ce sa stie catele, radio santu cu pretentii de oameni culti, citate din cioran...o nebunie...
de cand si-a inchis suflet blogul am realizat ca nu ma intereseaza ce zice lumea despre mine.
imi aduc aminte cand eram mai mica ce mai plangeam cand auzeam cate ceva (desi au fost foarte rare ocaziile). le vedeam pe fetele din liceu si nu numai cum se comportau si cum vorbeau altii despre ele si am zis ca eu nu vreau sa fiu ca ele, nu vreau sa fiu catalogata drept o curva... o fata fara minte.
si mult timp am facut tot posibilul sa evit. mult timp inseamnand mai mult de 5 ani. acum regret... l-am pierdut pe omul pe care l-am iubit din tot sufletul, am ratat multe ocazii de a fi fericita. acum stau si ma intreb daca a meritat. toate fetele care erau catalogate drep curve au o viata buna acum, au langa ele un barbat care le iubeste, super case, masini, lux...
te intreb mama a meritat? tu m-ai invatat mereu sa am grija sa nu intru in gura lumii ca nu ma mai scoate nici dracu. barbatul pe care il iubeam a plecat si nu mi exista cale de intoarcere, sansa de a face o facultate mai buna decat ISE-ul s-a dus si ea. oare fetele alea au constiinta impacata? oare au constiinta? cui ii pasa... nu vreau sa le judec. bravo lor...
oricum deviez de la subiect... de curand am observat ca ma lasa rece ce zicea lumea despre mine. nu stiu cand s-a intamplat asta, cand s-a produs transformarea asta, dar e bine. m-a amuzat teribil aseara un oarecare care m-a insultat grav, doar ca eu l-am ignorat... bineinteles ca mai mult s-a inversunat si mai cu foc mi-a urat de bine :)). in final cred ca a obosit, s-a lasat pagubas... oricum a fost amuzant cum se agita el singur pe acolo si nu-l baga nimeni in seama.
cred ca nu m-a afectat pentru ca nu ma regasesc in descrierea lor. puteti sa ziceti ce vreti.
sex faceti si voi. oral ati facut si vi s-a facut mai mult ca sigur. capra au stat si iubitele voastre, mamele voastre, matusile voastre. ce-i drept nu s-au apucat sa scrie pe blog. sau poate au facut-o si habar nu aveti :) incalcite sunt caile blogosferei. doar pentru ca nu o condamn pe cea care recunoaste ca e curva asta nu inseamna ca sunt si eu, asa ca shhh guritzaaa!!!
in fine...ca sa inchei pt ca am impresia ca o luai pe aratura si nu ma mai inteleg nici eu, rade om de om si dracu de toti. ei in mintea lor limitata se credeau mari smecheri pt ca ma injurau pe mine si eu nu ziceam nimic. oameni prosti... eu nu raman usor fara cuvinte, doar ca nu ma cabor la nivelul vostru.
dar ce sa stie catele, radio santu cu pretentii de oameni culti, citate din cioran...o nebunie...
miercuri, 19 octombrie 2011
ceva...
ma chinui de mult timp sa scriu ceva. ceva care sa atraga, dar ce?
parca nu am rabdare sa-mi astern pe blog trairile trecute; desi asta e rolul blogului. ma pricep destul de bine sa scriu la altii pe blog, la mine...
din tot ce am citit pana acum am vazut ca sexul atrage f mult, relatiile extraconjugale si tot ce e interzis... dar nu am nervi sa retraiesc toate intamplarile prin care am trecut, care era sa incheie o relatie de 3 ani (atunci).
nu stiu exact motivul...poate mi-e teama sa aflu ca nu s-a stins inca focul. poate ca daca imi reamintesc de senzatiile alea, de fiorii care imi cutreierau corpul de fiecare data cand ma atingea, ma fac sa-mi doresc iar...sa-l doresc iar. si nu vreau; nu mai vreau.
imi ziceai ca eu sunt un vis frumos din care nu ai vrea sa te trezesti niciodata si in acelasi timp sunt ca eu sunt blestemul tuturor feteleor de care ti-ai batut joc. ma doreai doar pentru tine si nu ma puteai avea; iar asta era cel mai mare blestem.
si te-am crezut. nici pana acum nu stiu daca toate vorbele tale erau minciuni sau era adevarat. nici nu cred ca as vrea sa stiu. mi-e teama sa nu fi fost decat minciuni...doamne cat imi este de teama. vreau sa cred ca nu te-ai folosit de mine.
iti placeam pentru ca eram diferita: nu eram superficiala, nu eram o sclifosita, sexul era al naibilui de bun, eram independenta (desi nu m-a intalnit in cea mai buna perioada a vietii mele); eram cu picioarele pe pamant.
greseala mea a fost ca nu am avut puterea sa aleg : tu - un chip frumos, un copil care era invatat sa fie rasfatat de fete, dar care sustinea ca ma iubeste; sau el - are mi-a fost alaturi atata timp cand mi-a fost greu, care a stiu sa ma faca sa uit de toate relele; dar pentru care totusi nu am simtit in 3 ani, ce am simtit pentru copilul meu frumos in atat de scrurt timp.
si timpul a trecut... intalniri pe ascuns de noaptea pana dimineata la 3-4, chiar 5. dormeam pana pe la 6 cand trebuia sa ma trezesc sa ma duc la serv; veneam de la serviciu, ma intalneam 2 ore prietenul oficial, scapam repede de el si ma pregateam sa ma intalnesc cu cel care imi furase mintile.
si am tinut-o ceva asa, pana cand a trebuit sa ma mut. apoi s-a mai schimbat putin decorul... fetele imi ziceau ca trebuie sa iau o data o decizie, ca nu mai pot continua asa, ca relatia asta dubla o sa ma distruga!!
nu le-am crezut...
dar aveau dreptate. totul s-a sfarsit rau pentru mine. pentru "copilul meu" (cum obisnuiam sa-i spun) nu stiu cum a fost despartirea, iar pentru prietenul meu a fost bine. desi el nu stia nimic despre asta (poate banuia ceva, dar nu mi-a zis niciodata nimic). pentru el a fost bine pentru ca am inceput sa am mai mult timp pentru el si pentru intalnirile noastre...
asta ar fi un scurt rezumat.
odata cu incheierea relatiei cu alex -copilul meu- ceva din mine s-a dus. parca mi s-a activat un scut impotriva sentimentelor profunde, a sensibilitatii, a trecutului. suna putin s.f., dar si acum dupa mai bine de un an, cand incerc sa ma gandesc la ce a fost, dupa cateva clipe subconstientul meu da pagina. cred ca ii e teama sa nu sufar din nou.
cand am incercat sa scriu despre asta, fara sa vreau am scurtat-o si am dat-o in rezumat.
sper ca intr-o zi o sa pot sa scriu despre asta mai mult, pentru ca au fost intamplari frumoase din viata mea...
sper sa scriu adevarate romane de dragoste, ca sa ma eliberez, pentru ca in sufletul meu inca mai este ceva. nu stiu ce, dar vrea sa scap de acel ceva sa pot sa-mi vad de viata mea linistita.
ps : imi scuzati eventualele greseli de ortografie, dar e tarziu si e pentru prima data cand vorbesc despre asta dupa mai bine de un an...aproape doi
parca nu am rabdare sa-mi astern pe blog trairile trecute; desi asta e rolul blogului. ma pricep destul de bine sa scriu la altii pe blog, la mine...
din tot ce am citit pana acum am vazut ca sexul atrage f mult, relatiile extraconjugale si tot ce e interzis... dar nu am nervi sa retraiesc toate intamplarile prin care am trecut, care era sa incheie o relatie de 3 ani (atunci).
nu stiu exact motivul...poate mi-e teama sa aflu ca nu s-a stins inca focul. poate ca daca imi reamintesc de senzatiile alea, de fiorii care imi cutreierau corpul de fiecare data cand ma atingea, ma fac sa-mi doresc iar...sa-l doresc iar. si nu vreau; nu mai vreau.
imi ziceai ca eu sunt un vis frumos din care nu ai vrea sa te trezesti niciodata si in acelasi timp sunt ca eu sunt blestemul tuturor feteleor de care ti-ai batut joc. ma doreai doar pentru tine si nu ma puteai avea; iar asta era cel mai mare blestem.
si te-am crezut. nici pana acum nu stiu daca toate vorbele tale erau minciuni sau era adevarat. nici nu cred ca as vrea sa stiu. mi-e teama sa nu fi fost decat minciuni...doamne cat imi este de teama. vreau sa cred ca nu te-ai folosit de mine.
iti placeam pentru ca eram diferita: nu eram superficiala, nu eram o sclifosita, sexul era al naibilui de bun, eram independenta (desi nu m-a intalnit in cea mai buna perioada a vietii mele); eram cu picioarele pe pamant.
greseala mea a fost ca nu am avut puterea sa aleg : tu - un chip frumos, un copil care era invatat sa fie rasfatat de fete, dar care sustinea ca ma iubeste; sau el - are mi-a fost alaturi atata timp cand mi-a fost greu, care a stiu sa ma faca sa uit de toate relele; dar pentru care totusi nu am simtit in 3 ani, ce am simtit pentru copilul meu frumos in atat de scrurt timp.
si timpul a trecut... intalniri pe ascuns de noaptea pana dimineata la 3-4, chiar 5. dormeam pana pe la 6 cand trebuia sa ma trezesc sa ma duc la serv; veneam de la serviciu, ma intalneam 2 ore prietenul oficial, scapam repede de el si ma pregateam sa ma intalnesc cu cel care imi furase mintile.
si am tinut-o ceva asa, pana cand a trebuit sa ma mut. apoi s-a mai schimbat putin decorul... fetele imi ziceau ca trebuie sa iau o data o decizie, ca nu mai pot continua asa, ca relatia asta dubla o sa ma distruga!!
nu le-am crezut...
dar aveau dreptate. totul s-a sfarsit rau pentru mine. pentru "copilul meu" (cum obisnuiam sa-i spun) nu stiu cum a fost despartirea, iar pentru prietenul meu a fost bine. desi el nu stia nimic despre asta (poate banuia ceva, dar nu mi-a zis niciodata nimic). pentru el a fost bine pentru ca am inceput sa am mai mult timp pentru el si pentru intalnirile noastre...
asta ar fi un scurt rezumat.
odata cu incheierea relatiei cu alex -copilul meu- ceva din mine s-a dus. parca mi s-a activat un scut impotriva sentimentelor profunde, a sensibilitatii, a trecutului. suna putin s.f., dar si acum dupa mai bine de un an, cand incerc sa ma gandesc la ce a fost, dupa cateva clipe subconstientul meu da pagina. cred ca ii e teama sa nu sufar din nou.
cand am incercat sa scriu despre asta, fara sa vreau am scurtat-o si am dat-o in rezumat.
sper ca intr-o zi o sa pot sa scriu despre asta mai mult, pentru ca au fost intamplari frumoase din viata mea...
sper sa scriu adevarate romane de dragoste, ca sa ma eliberez, pentru ca in sufletul meu inca mai este ceva. nu stiu ce, dar vrea sa scap de acel ceva sa pot sa-mi vad de viata mea linistita.
ps : imi scuzati eventualele greseli de ortografie, dar e tarziu si e pentru prima data cand vorbesc despre asta dupa mai bine de un an...aproape doi
marți, 11 octombrie 2011
Quiz: Ce nume italienesc ti se potriveste?
Sonia - intelepciune.
Esti o persoana cu un simt al imaginatiei foarte bine dezvoltat, care stie ce vrea de la viata. Foarte prietenoasa si deschisa, ai numerosi prieteni si cunostinte. In societate stii sa intretii o conversatie indiferent de subiect si reusesti sa ii impresionezi pe cei din jurul tau. Iti place sa fii in centrul atentiei, sa fii ascultata si sa iti expui punctul de vedere. Esti foarte apreciata pentru faptul ca iti cunosti limitele si nu exagerezi in nicio situatie. In dragoste esti o fire sensibila, care se ataseaza foarte repede de partener dar, daca relatia nu merge, reusesti sa te indepartezi fara a suferi prea mult.
nu m-am tampit si nici nu cred in chestiile astea, dar e 4.20 dimineata, sunt la serviciu, nu am ce sa fac... si decat sa imi pice capul pe birou de somn, mai bine raspund la intrebari tampite si aflu ca, ce sa vezi, sunt inteleapta... :))
asa ca suflete, daca o sa citesti asta nu o sa ai cum sa te mai indoiesti de sfaturile mele; ca doar sunt inteleapta ce plm...
ps : plm = plecat la magazin; ce credeati?!?!? inteleptii nu injura :))
duminică, 9 octombrie 2011
o noua zi
5.45 imi suna alarma de la telefon... o mai aman 8 min (nu pot 10 min, nush de ce).
5.53 suna din nou... deschid ochii, ma uit la telefon, mai aman inca o data alarma, apoi ascult cum ploua afara. ma bate gandul sa mai dorm putin si sa iau un taxi.
dupa 2 minute ma ridic din pat. ma duc la baie brrr... ce apa rece. ma spal prima data pe dinti, in speranta ca se mai incalzeste apa intre timp, m-am inselat...ma imbrac si plec.
afara plua si sunt cateva balti pe jos. incerc sa le evit, si chiar reusesc pana ce desteptii aia oprira iluminarea stradala... bezna totala!! traversez si aproape de trotuar intru in apa pana la glezne (exagerez, nici chiar asa). fir-ar pantofii mei albi!!
ajung intr-un final la serviciu, imi fac o cafea, apoi ma apuc de rapoarte; termin repede...
acum imi savurez cafeau si scriu pe blog...sper sa fie o zi linistita.
5.53 suna din nou... deschid ochii, ma uit la telefon, mai aman inca o data alarma, apoi ascult cum ploua afara. ma bate gandul sa mai dorm putin si sa iau un taxi.
dupa 2 minute ma ridic din pat. ma duc la baie brrr... ce apa rece. ma spal prima data pe dinti, in speranta ca se mai incalzeste apa intre timp, m-am inselat...ma imbrac si plec.
afara plua si sunt cateva balti pe jos. incerc sa le evit, si chiar reusesc pana ce desteptii aia oprira iluminarea stradala... bezna totala!! traversez si aproape de trotuar intru in apa pana la glezne (exagerez, nici chiar asa). fir-ar pantofii mei albi!!
ajung intr-un final la serviciu, imi fac o cafea, apoi ma apuc de rapoarte; termin repede...
acum imi savurez cafeau si scriu pe blog...sper sa fie o zi linistita.
miercuri, 5 octombrie 2011
Quiz: Din ce secol ai aterizat pe Pamant?
Secolul iubirii
Esti o romantica incurabila, vesnic indragostita si afectuoasa. Nu conteaza ca ti-ai intalnit iubitul acum doua zile sau va stiti deja de cativa ani. Interesul pentru el este mereu la cote maxime si ai grija sa-i demonstrezi de fiecare data cat de mult il iubesti. Bineinteles, crezi in dragoste la prima vedere. Ai experimentat-o de nenumarate ori. Chiar daca ai avut de suferit de-a lungul timpului si ti-ai promis ca data viitoare vei fi mai atenta, sageata lui Cupidon reuseste de fiecare data sa-ti dea planurile peste cap.
ce porcarie!!! cred ca bifai ceva gresit ca altfel nu-mi explic. auzi romantica incurabila :)) cine ma, eu??? vezi sa nu =))
Esti o romantica incurabila, vesnic indragostita si afectuoasa. Nu conteaza ca ti-ai intalnit iubitul acum doua zile sau va stiti deja de cativa ani. Interesul pentru el este mereu la cote maxime si ai grija sa-i demonstrezi de fiecare data cat de mult il iubesti. Bineinteles, crezi in dragoste la prima vedere. Ai experimentat-o de nenumarate ori. Chiar daca ai avut de suferit de-a lungul timpului si ti-ai promis ca data viitoare vei fi mai atenta, sageata lui Cupidon reuseste de fiecare data sa-ti dea planurile peste cap.
ce porcarie!!! cred ca bifai ceva gresit ca altfel nu-mi explic. auzi romantica incurabila :)) cine ma, eu??? vezi sa nu =))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)